Etică și integritate în leadership – Principii și provocări curente

În business, companiile private tind să ”reglementeze” etica în business prin acele coduri de conduită detaliate pe care inclusiv liderii trebuie să le semneze – în principiu o listă extinsă în care predomină formulări de genul: ”Nu îți e permis… sancțiune… concediere”. Acestora li se adaugă multiple procese de control, în special financiar, de securitate a informațiilor sau monitorizări pe zona de conduită profesională.

Migrarea activității profesionale în afara modelului ”bricks & mortar” în pandemie, a creat premisele pentru eludări ceva mai frecvente ale codurilor de etică și conduită, inclusiv la nivel de leadership. De exemplu cele mai frecvente sunt: folosirea bunurilor companiei în scop personal ori inadecvat, probleme de menținere a confidențialității ori expunerea rețelei IT a companiei prin comportament inadecvat pe Internet, menținerea unui mediu toxic de lucru prin promovare/concediere pe criterii subiective, decizii ilegale sau care violează standardele morale, hărțuire ș.a.

În sistemul public din România e o altă poveste. Etica în leadership e diluată de prioritățile și cerințele politicului, valorile personale sunt amorțite de presiunea sistemului care chiar așa supraviețuiește uneori – prin a fi lipsit de etică. Derapajele sunt mult mai dese iar sancțiunile dacă sunt, nu sunt neapărat transparente.

Pentru cei în roluri de lideri în sistemul privat, etica în business se predă arareori în școlile de management. Ca adulți ne conștientizăm târziu valorile cu care operăm în viață și business iar etica este dată de educația primită acasă, de exemplele de valori și profesionalism cu care acționeză cei din jurul nostru, de cultura organizației care are capacitatea de a seta standarde de etică profesională.

Etica nu are jumătăți de măsura, o ai sau nu o ai!

Sunt faimoase exemple recente din activitatea marilor corporații în care liderii au ratat major la capitolul etică. La nivel internațional, să ne amintim de Travis Kalanick, fondatorul și fostul CEO al Uber, care a fost implicat într-o serie de scandaluri, inclusiv acuzații de hărțuire sexuală în companie și obstrucționarea investigațiilor legate de aceste acuzații. Sa nu uităm de Martin Winterkorn, fostul CEO al Volkswagen Group ce a fost implicat într-un scandal legat de manipularea emisiilor de noxe ale autovehiculelor produse de companie. Volkswagen a instalat dispozitive software pentru a manipula testele de emisii, ceea ce a dus la daune financiare semnificative și la pierderea încrederii în companie. Pe plan local sa nu uităm cazul fostului director al Oracle România care a încheiat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, acesta a recunoscut că a luat mită 569.000 de euro de la diverși parteneri de afaceri pentru a le vinde produse mai ieftin. Să ne amintim de cazurile Hexi Pharma, Microsoft și multe altele ce au zguduit realitatea locală.

Ce este leadershipul etic?

Leadershipul etic este un stil de conducere care are la bază valori și principii etice, un stil în care păstrarea unei busole morale e importantă atât în luarea deciziilor dar și în comportamentele afișate în raport cu ceilalți, în respectarea drepturilor și demnității celorlalți. Un lider etic va arăta întotdeauna considerație față de impactul deciziilor sale asupra indivizilor, companiei și societății în ansamblu. Un lider etic va fi apt să seteze constant standarde de etică pentru cei din jur, îi va inspira în special prin puterea exemplului personal, va da dovadă de etică atât în interiorul dar și în exteriorul companiei.

Principiile de etică în leadership

În sistemul public din UK de exemplu, în 1995, lordul Nolan a formulat șapte principii pentru o bună guvernare, aceste principii sunt valide și azi și sunt preluate de sistemul privat când vine vorba de leadership etic:

1. Altruism – deciziile și comportamentul liderilor trebuie să deservească interesul tuturor părților implicate.
2. Integritate – niciun leader nu ar trebui să se pună în situația în care se simte obligat să ia decizii sau să acționeze în favoarea unor persoane, organizații, entități ce îl pot influența în mod inadecvat. Liderii nu trebuie să acționeze într-o manieră în care urmăresc interesul personal, câștigul financiar nemeritat pentru ei personal, familiile lor sau prieteni. Conflictul de interese trebuie imediat comunicat celor implicați.
3. Obiectivitate: Liderii trebuie să ia decizii corecte, imparțiale și pe merit, fără discriminare ori părtinire. Organizațiile și liderii ar trebui să se asigure că acțiunile lor nu favorizează un grup sau o persoană în detrimentul altora.
4. Responsabilitatea: liderii ar trebui să fie responsabili pentru acțiunile lor, să ia decizii care să servească interesul public sau al părților interesate. Responsabilitatea include furnizarea de informații adecvate și transparente despre deciziile și acțiunile lor.
5. Transparența: Organizațiile și liderii ar trebui să fie transparenți în ceea ce privește modul în care iau decizii și cum gestionează resursele. Accesul la informații trebuie să fie facil cu excepția limitărilor legale.
6. Onestitatea – liderii trebuie să spună adevărul!
7. Leadership: liderii ar trebui să demonstreze competență și integritate în toate aspectele activităților lor. Trebuie să fie promotori constanți ai eticii în business și pregătiți să adreseze imediat comportamente neetice când acestea apar.

Cu scopul de a contura mai clar leadershipul etic, Bill Grace – unul din fondatorii Centrului pentru Etică în Leadership a dezvoltat ceea ce se cheamă Modelul 4V. Scopul modelului este să ajute la alinierea propriilor valori și credințe cu comportamentele exterioare și acțiunile destinate binelui comun.

Dacă cu Viziune (Vision) , Valoare (Value) erați obișnuiți, Bill Grace adaugă și Voce (Voice) și Virtute (Virtue). Dând voce valorilor și viziunii companiei, oferă dinamică fiecărui grup. ”Virtute” în acest caz este un amestec de principii legate de angajamentul de a urmări binele comun. Este ceea ce face diferența dintre Hitler și Gandhi de exemplu. Virtutea face diferența dintre liderii care sunt doar eficienți vs. liderii care au forța de a transforma societatea.

De ce e important să dai dovadă de etică ca leader?

Liderii au capacitatea de a-i inspira pe cei din jur, prin puterea exemplului personal. Setând un astfel de standard, sunt mari șanse ca și cei din jur să observe și să acționeze similar contribuind împreună pentru binele comun. La nivel personal, etica liderilor este esențială pentru a-și construi credibilitatea și reputația. Comportamentul lipsit de etică poate afecta masiv reputația atât cea personală cât și a companiei pe care o reprezinți.

Etica în leadership – provocări curente

Există numeroase provocări de natură etică în leadership care se confruntă cu liderii în mediile de afaceri și guvernamentale în prezent, menționez câteva:

Jonglarea cu interesele concurente: liderii etici trebuie adesea să navigheze în situații în care interesele diferitelor părți interesate, cum ar fi angajații, acționarii, clienții și comunitatea mai largă, pot intra în conflict. Găsirea unui echilibru care să servească binelui mai mare poate fi o provocare.

Ambiguitate morală: Unele situații prezintă dileme etice în care nu există un răspuns clar, corect sau greșit. Liderii etici trebuie să ia decizii în aceste zone gri, care pot fi dificile și nu mulțumesc pe toată lumea.

Presiunea de a face compromisuri: în unele organizații, poate exista presiune pentru a compromite principiile etice în căutarea profiturilor, a cotei de piață sau a câștigurilor pe termen scurt. Liderii etici se pot confrunta cu rezistență sau reacții atunci când refuză să facă compromisuri.

Răzbunarea reclamaților: încurajarea angajaților să raporteze comportamentul ne-etic și protejarea lor este un aspect critic al conducerii etice. Cu toate acestea, acest lucru poate pune liderii într-o poziție în care trebuie să se confrunte cu indivizi puternici sau cu organizația însăși, ceea ce poate duce la represalii sau riscuri personale pentru lider.

Complexitatea operațiunilor globale: liderii etici din organizațiile multinaționale trebuie să navigheze prin diferențele culturale, sistemele juridice și norme etice din diferite regiuni și țări, ceea ce poate adăuga complexitate procesului decizional.

Transparență și responsabilitate: se așteaptă ca liderii etici să fie transparenți cu privire la deciziile și acțiunile lor. Asigurarea responsabilității în cadrul organizației și comunicarea eficientă a standardelor etice poate fi o provocare.

Rezistența la schimbare: Implementarea schimbărilor etice în cadrul unei organizații se poate confrunta cu rezistența celor care sunt obișnuiți cu practici neetice sau care le consideră mai profitabile. Liderii etici trebuie să gestioneze această rezistență în mod eficient.

Oboseală etică: Luarea continuă a deciziilor etice și apărarea pentru ceea ce este corect poate fi obositoare din punct de vedere emoțional. Liderii etici pot experimenta burnout dacă nu au grijă de starea lor de bine.

Într-o lume în care provocările etice abundă, leaderii care dau dovadă de etică sunt ca un far de speranță și îndrumare. Pot fi busola care ne îndreaptă către un viitor în care integritatea, empatia și responsabilitatea față de oameni, mediu, planeta ne definesc acțiunile.

Îmbrățișând leadershipul etic, nu doar modelăm caracterul organizațiilor noastre, ci contribuim și la o societate mai bună. Să ne amintim că leadershipul autentic nu înseamnă doar atingerea unei destinații; este vorba despre principiile și valorile care ne ghidează pe drum. Leadershipul etic nu este o opțiune; este singura cale de urmat pentru o lume mai mai echitabilă și mai plină de compasiune.